Aspecte
de Camil Petrescu
Trimite-ti gandul galben sa aleaga
din praf, bob de nisip si bob de mei.
Trimite-ti gandul inainte daca vrei,
si daca poti, acolo unde zarea se incheaga
din aer, intuneric si din gol
la inceputul nesfarsitului ocol.
Te uita, destramarea jucause-a norilor
maimutareste drumul calatorilor...
in goana nesfarsita a bielelor
e inc-o data jocul alb al ielelor.
Lumina-i argintie in lumina sura.
In apa cate zarea, cotitura
de apa deseneaza drum,
cu el se impleteste mintea-acum.
Rastoarna: ceru-i verde, campia e albastra;
Sa poti sa fii dincoace de magica fereastra.
Sa poti vedea deodata moneda-n doua fete,
sa fii unde ti-e gandul, si sa te vezi apoi
in locu-n care acuma esti prins ca-ntre ostrete...
trimite-n lume umbra, cercand sa te dezdoi.
Arunca o franghie fachirul in vazduh
si ea ramane dreapta, dorintelor o scara.
Arunca inainte a gandului sageata
si impietreste-i urma in lucru ce ramane.
O clipa te opreste si drumul ti-l presara,
sa ai cum te intoarce, prudent, cu miez de pane.
Ca-ntr-o oglinda, zarea, rastoarna-o dintr-o data
si creste-o lume noua din aer si din duh.
Aspecte
Aceasta pagina a fost accesata de 2240 ori.
