Samarcanda
de Camil Petrescu
Muntele sticlos din fund e la trei nopti
Departe cu privirea. Sahi rascopti
Plang ce-a fost, cu ochi scosi. Oigurii mei
Cresc in vaduri, vaile vuiesc de ei,
Merg spre Turnul nalt, cat norii albi de girndeni,
Margini nu se stiu, privelistea n-are,
Tarile vecine-l vad de pretutindeni,
Caravanseraiuri fumega-n hotare.
Sus pe munti spanzuratori cat cerul gol
Cheama trecatorii suierand domol.
Muste cat gainile rotesc. Leprosii
Vamuiesc chernavanele, aprind chiparosii.
Curcubeul peste Asia intreaga
Cheama-ntelepciunea voastra sa aleaga.
Iata, flacari, stele lumineaza-albastre,
Nasterea pe scut a Semintiei noastre.
Bajazet inchis cu amintirea-n cusca
Gratiile ca zabalele isi musca
Hoarda, hoarda mea de aur peste tot...
Prapur si minciuna, cepeleag despot...
Samarcanda
Aceasta pagina a fost accesata de 2904 ori.
